Momente

Momentul 84

O privea și tot ce îi venea în minte era – Festivalul Primăverii. Văzând pielea ei, cireșii izbucneau în hohote de flori. Din tălpile ei se năștea speranța, iar zeii îi copiau mișcarea coapselor. Dacă vreodată această lume a avut mai multe ceruri, ele erau prizoniere în ochii ei, ochi păziți de nopțile încâlcite-n păru-i.… Citește în continuare Momentul 84

Poezie

Hăitaş

M-am trezit când mi-am dat seama Că mă strânge dimineața. În ușa casei creștea o viață nouă; Una impunătoare, Una asupritoare, Invizibilă, dar imposibil de ignorat. Nu puteam s-o ocolesc, N-aveam cum s-o părăsesc; Trebuia să intru prin ea Cu toată forța; Să-mi croiesc drum spre apus Sau spre apoi, Oricare ar fi fost mai… Citește în continuare Hăitaş

Poezie

Copacul

Oare copacul se simte trădat Când frunzele îl părăsesc? Se consideră, oare, copacul mamă Când înmugurește? Plânge el Când zăpada sau pământul I-ngroapă copiii, fructul? Nu știu, dar sigur l-am auzit cum râde, Toată vara, Simțindu-se nemuritor, Ca Soarele.

Poezie

Unic

Taina unui copac nu stă într-o frunză, Așa cum nici adevărul nu stă într-un cuvânt. Trecutul nu a început ieri, Și viitorul nu se termină mâine. Doar speranța caută Un singur loc unde să moară: În prezent. Imagine: Redbubble

Proză scurtă şi foarte scurtă

Cum se naşte un cuvânt-fragment 4

Câteva luni privim în interior, apoi, într-o zi, deschidem ochii spre exterior. Din acel moment nu ne mai putem întoarce privirea. Nu mai vedem interiorul, ne afectează doar exteriorul. Devenim, dacă vreți, un Schrodinger cu pisică la purtător. Ne purtăm sinele cu noi peste tot, dar nu știm dacă el, acolo înăuntru, mai trăiește sau… Citește în continuare Cum se naşte un cuvânt-fragment 4